Actele oficiale române, emise de autoritățile române, se supralegalizează numai în situația în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat:
- care nu este parte (exemplificativ: ALGERIA, ARABIA SAUDITĂ, AFGANISTAN, AFRICA CENTRALĂ, BRAZILIA, BOLIVIA, BURKINA FASO, BURUNDI, BAHREIN, BANGLADESH, BENIN, BOLIVIA, BURKINA FASO, BURUNDI, BUTAN, CHILE, CANADA, REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ (CU EXCEPȚIA Regiunilor Administrative HONG KONG ȘI MACAO), COSTA RICA, CAMBOGIA,CAMERUN, CIAD, COASTA DE FILDEȘ, COMORE, CONGO, DJIBOUTI, EMIRATELE ARABE UNITE, EGIPT, ERITREEA, ETIOPIA, FILIPINE, GUATEMALA, GUINEEA, GABON, GAMBIA, GHANA, GUINEEA ECUATORIALĂ, GUINEEA BISSAU, GUYANA, HAITI, INDONEZIA, IORDANIA, IRAN, IRAK, JAMAICA, KUWEIT, KIRGHISTAN, KENYA, KIRIBATI, LIBAN, LAOS, LIBIA, MALAEZIA, MAROC, MADAGASCAR, MAURITANIA, MICRONEZIA MYANMAR, NICARAGUA, NIGERIA, NAURU,NEPAL, NIGER, OMAN, PAKISTAN, PARAGUAY, PALAU, PAPUA-NOUA-GUINEE, PARAGUAI, QATAR, RWANDA, SIRIA, SRI LANKA, SINGAPORE, SENEGAL, SIERRA LEONE, SOMALIA, SUDAN, THAILANDA, TURKMENISTAN, TADJIKISTAN, TANZANIA, TIMOR, TOGO, TUVALU, URUGUAY, UZBEKISTAN, UGANDA, VIETNAM, YEMEN, ZIMBABWUE, ZAMBIA) la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961
- cu care România: (a) nu a încheiat un tratat de asistență judiciară care să conțină dispoziții privind suprimarea cerinței legalizării și oricărei alte formalități echivalente (ex. Qatar, Sudan, Saudi Arabia, Vietnam etc.) sau (b) a încheiat un tratat de asistență judiciară care nu conține dispoziții privind suprimarea cerinței legalizării și oricărei alte formalități echivalente (ex. Algeria,Egipt, Maroc, Siria, Tunisia). Cu toate acestea facem precizarea că, în unele din statele care nu sunt parte la Convenția de la Haga din 1961 și cu care România a încheiat un tratat de asistență judiciară internațională care conține dispoziții privind suprimarea cerinței legalizării și oricărei alte formalități echivalente, autoritățile străine au solicitat petenților ca unele acte care urmează a fi folosite în alte proceduri decât cele judiciare (care fac obiectul tratatelor bilaterale) să fie supralegalizate. Este cazul Cubei și R.P.Chineze. Motivul este acela că autoritățile străine interpretează restrictiv tratatele bilaterale în sensul că acestea se aplică numai în domeniul asistenței judiciare internaționale.
Lista actualizată a Statelor parte la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961și cu care nu se aplică procedura de supralegalizare este la:
http://hcch.e-vision.nl/index_en.php?act=conventions.status&cid=41
Sursa: Ministerul Justiției